Tradus din germană cu un LLM (Claude). Versiunea originală în germană este cea de referință.

La alegerile din 2025, aproape unul din șapte voturi secundare valabile (al doilea vot, în germană „Zweitstimme”) nu a obținut niciun mandat în Bundestag, în total 6,82 milioane.1 Fără pragul de cinci la sută, 86 din cele 630 de mandate ar fi revenit unor nouă partide care astăzi nu au niciunul, în primul rând BSW și FDP (calcul propriu, vezi Metodă). Pragul ar trebui să dispară, așa cum s-a întâmplat deja din 2014 la alegerile europene. Fără el, fiecare vot contează la fel, iar patru garanții pot împiedica fragmentarea și privilegiile speciale pentru anumite partide.

Un morman de buletine de vot completate și tăiate zace în fața clădirii Reichstagului, câteva foi sunt luate de vânt Imagine: generată de LLM (ChatGPT)

6,82 milioane de voturi fără mandat

La alegerile federale din 2025, 6.816.156 din cele 49.649.512 voturi secundare valabile nu au dus la niciun mandat în Bundestag, adică 13,7 la sută.1 Potrivit articolului 4 alineatul 2 teza a doua din Legea electorală federală, primesc mandate doar partidele care obțin cel puțin cinci la sută din voturile secundare valabile. Au rămas astfel fără mandat aproximativ tot atâtea voturi secundare câte voturi valabile s-au exprimat în total în Saxonia Inferioară și Schleswig-Holstein (5,02 și 1,88 milioane).2

Harta Germaniei cu landurile sale, Saxonia Inferioară și Schleswig-Holstein sunt evidențiate cu albastru Imagine: generată de LLM (ChatGPT)

Voturile fără mandat depășesc chiar toate voturile valabile de la alegerile pentru Riksdagul suedez din 2026 (6,77 milioane).3 Ele sunt de aproximativ două ori mai multe decât voturile valabile de la alegerile pentru Stortingul norvegian din 2025 (3,22 milioane)4 sau de la alegerile pentru Folketingul danez din 2026 (3,57 milioane).5 Chiar și față de cele 10,57 milioane de voturi valabile de la alegerile pentru Camera Reprezentanților din Țările de Jos din 2025, ele reprezintă aproape două treimi.6 Numai cu voturile germane fără mandat s-ar putea alege un parlament întreg în Suedia, Norvegia sau Danemarca.

O balanță în fața unui fiord norvegian: pe talerul mai ușor stă o urnă cu steagul Norvegiei, pe cel mai greu un coș de hârtii cu steagul Germaniei, plin de buletine de vot tăiate, câteva zac pe jos alături Imagine: generată de LLM (ChatGPT)

În spatele fiecărui vot valabil se află un om matur, care decide singur. De aceea nu contează doar procentul, ci și câți oameni trebuie să convingă un partid pentru a trece pragul.

Voturile necesare pentru prag în comparație
Țară Prag Voturi valabile la ultimele alegeri Voturi necesare pentru prag
Germania 5 % la nivel federal 49,65 mil. (2025) 2,48 mil.
Suedia 4 % la nivel național sau 12 % într-o circumscripție 6,77 mil. (2026) 271.000
Norvegia 4 % pentru mandatele de compensare 3,22 mil. (2025) 129.000
Danemarca 2 % pentru mandatele suplimentare sau un mandat într-o circumscripție 3,57 mil. (2026) 71.000
Țările de Jos niciun prag formal, un mandat din 150 (0,67 %) 10,57 mil. (2025) 70.000

Surse: Biroul Electoral Federal1, Valmyndigheten și SVT3, Sveriges riksdag7, Statistisk sentralbyrå4, Store norske leksikon8, Danmarks Statistik5, Kiesraad6; ultima coloană este calcul propriu.

Pragul german este așadar de peste nouă ori mai mare decât cel suedez și de circa 35 de ori mai mare decât cel danez sau decât numărul de voturi pentru un mandat în Țările de Jos.

Și în aceste țări rămân voturi fără mandat, dar mult mai puține.

Voturile fără mandat în comparație
Țară Voturi fără mandat Ponderea în voturile valabile
Germania (2025) 6.816.156 13,7 %
Țările de Jos (2025) 150.399 1,4 %
Norvegia (2025) 138.606 4,3 %
Suedia (2026) 107.199 1,6 %
Danemarca (2026) 2.436 0,07 %

Surse: Biroul Electoral Federal1, Kiesraad și Parlement.com9, Statistisk sentralbyrå4, Valmyndigheten și SVT3, Danmarks Statistik5; totalurile și ponderile sunt calcul propriu.10

În Germania au rămas astfel fără mandat de circa 45 de ori mai multe voturi decât în Țările de Jos, de aproape 50 de ori mai multe decât în Norvegia și de peste 60 de ori mai multe decât în Suedia. Toate cele patru țări la un loc ajung la puțin sub 400.000 de voturi fără mandat, iar Germania singură la de șaptesprezece ori pe atât. În Danemarca, toate cele douăsprezece partide care au candidat în 2026 au intrat în Folketing.11

Sunt exceptate de la pragul german partidele care câștigă trei mandate directe (clauza mandatelor de bază) și partidele minorităților naționale. Datorită acestei excepții, SSW, partidul minorității daneze, a obținut un mandat cu 76.138 de voturi. Cel mai aproape de prag a fost BSW, căruia, cu 2.472.947 de voturi (4,98 %), i-au lipsit circa 9.500. Pentru că nu a câștigat trei mandate directe, nu a primit niciun mandat, deși avea de peste treizeci de ori mai multe voturi decât SSW.1

La aceasta se adaugă faptul că, în 2025, unii alegători au votat probabil strategic un alt partid, de teamă că alegerea lor reală va rămâne sub prag. Câți au procedat astfel nu se poate deduce din rezultatele oficiale. Voința alegătorilor este deci reflectată și mai prost decât ar lăsa să se înțeleagă doar cele 6,82 milioane.

Alegerile europene arată că se poate și fără prag

Din 2014, Germania își alege deputații în Parlamentul European fără prag electoral. La 26 februarie 2014, Curtea Constituțională Federală a declarat nul pragul de trei la sută, pentru că încălca egalitatea votului și egalitatea de șanse a partidelor, fără ca Parlamentul European să aibă nevoie de el pentru a funcționa.12 Ca urmare, în 2024 au intrat în Parlamentul European opt partide cu mai puțin de cinci la sută, și anume Die Linke, Freie Wähler, Volt, Die PARTEI, Tierschutzpartei, ÖDP, Familie și PdF. Împreună au obținut 15 din cele 96 de mandate ale Germaniei.13 Șase dintre cele opt partide s-au alăturat unor grupuri politice existente, doar Die PARTEI și PdF au rămas neafiliate.14 Parlamentul a rămas astfel capabil să funcționeze. Comparația are limite, pentru că Parlamentul European nu alege un guvern.

Nu este sigur că lucrurile vor rămâne așa. În 2018, UE a hotărât ca statele membre mari să introducă la alegerile europene un prag între două și cinci la sută, iar Bundestagul a aprobat acest lucru în 2023.15 Regula intră în vigoare abia după ce toate statele membre au ratificat-o, iar în aprilie 2026 mai lipsea Spania.15 Atunci și Germania ar fi obligată să reintroducă un prag de cel puțin două la sută. Asta nu schimbă nimic din experiența a trei alegeri europene fără prag.

Weimar: pragul nu a fost niciodată singura lecție

Pragul de cinci la sută este un răspuns la Republica de la Weimar. Între februarie 1919 și ianuarie 1933 au funcționat, în funcție de modul de numărare, 16 sau 20 de guverne ale Reichului, fiecare în medie doar circa opt luni.1617 Nu exista un prag procentual,18 iar în Reichstag au stat până la 14 partide.16 Niciun partid nu a putut forma o majoritate stabilă, iar președintele Reichului a numit în repetate rânduri cancelari care nu aveau de la bun început o majoritate în Reichstag.16 Cancelarul Reichului era numit de președintele Reichului (articolul 53 din Constituția de la Weimar), iar Reichstagul putea răsturna orice guvern printr-o moțiune de cenzură, fără să fie nevoit să aleagă un succesor (articolul 54).19

Pentru ca acest lucru să nu se repete, legea electorală pentru primul Bundestag din 15 iunie 1949 prevedea deja un prag de cinci la sută.20 Pe atunci, pragul se aplica separat în fiecare land, astfel că intra în Bundestag partidul care obținea cinci la sută într-un land sau câștiga acolo o circumscripție.20 Astfel, în 1949 au intrat în Bundestag unsprezece partide, numărând separat CDU și CSU, plus trei independenți.21 Abia legea electorală adoptată la 25 iunie 1953, cu primul și al doilea vot, a raportat pragul la voturile secundare exprimate la nivel federal.2223 Din 1956, un partid sub cinci la sută are nevoie de trei mandate directe în loc de unul.23 Reforma din 2023 a eliminat această clauză a mandatelor de bază, iar în 2024 Curtea Constituțională Federală a repus-o în vigoare.24

Pragul în 1953 și în 2025
Indicator 1953 2025
Alegători cu drept de vot 33,1 mil. 60,5 mil.
Prezența la vot 86,0 % 82,5 %
Voturi secundare valabile 27,55 mil. 49,65 mil.
5 % din voturile secundare valabile 1,38 mil. 2,48 mil.

Surse: Biroul Electoral Federal251; ultimul rând este calcul propriu.

Din 1953, pragul a crescut în cifre absolute cu circa 1,1 milioane de voturi.

În plus, pragul nu a fost niciodată singurul remediu împotriva instabilității de la Weimar. Cancelarul nu mai este numit de șeful statului, ci ales de Bundestag (articolul 63 din Legea fundamentală).26 Bundestagul îl poate revoca doar dacă alege în același timp, cu majoritate, un succesor (moțiune de cenzură constructivă, articolul 67 din Legea fundamentală).26 Dacă cancelarul pierde votul de încredere, președintele federal poate dizolva Bundestagul la propunerea acestuia (articolul 68 din Legea fundamentală).26 Care dintre aceste instrumente a rezolvat problemele de la Weimar nu se poate spune cu exactitate. Sigur este că pragul nu duce singur această povară.

Karlsruhe: pragul rămâne, dar nu singur

La 30 iulie 2024, Curtea Constituțională Federală a declarat neconstituțional pragul de cinci la sută în forma reformei electorale din 2023, pentru că reforma eliminase clauza mandatelor de bază.24 Fără această clauză, a apreciat Curtea, pragul nu este pe deplin necesar în condițiile actuale pentru a asigura capacitatea de funcționare a Bundestagului. De aceea, el încalcă egalitatea de șanse a partidelor (articolul 21 alineatul 1 din Legea fundamentală) și egalitatea votului (articolul 38 alineatul 1 teza întâi din Legea fundamentală).24 Curtea a menționat în mod expres CSU, care nu candidează împotriva CDU și formează din 1949 un grup parlamentar comun cu aceasta. Dacă CSU ar rata pragul, deși Uniunea CDU/CSU în ansamblu se află mult deasupra lui, acest lucru nu ar fi justificat.24

Curtea nu a abolit pragul prin această hotărâre. Ea consideră în continuare admisibil, în principiu, un prag de cinci la sută, dar cere legiuitorului să îl adapteze condițiilor actuale.24 Ca exemple, menționează o clauză a circumscripțiilor, precum clauza mandatelor de bază, sau numărarea împreună a partidelor care, precum CDU și CSU, formează un singur grup parlamentar și nu candidează unul împotriva celuilalt.24 Până la o nouă reglementare, pragul rămâne în vigoare, dar din nou cu clauza mandatelor de bază.24 Hotărârea permite un prag, dar nu îl impune.

Fără prag, 86 de mandate își schimbă titularii

Fără prag, cele șase partide mari de astăzi pierd împreună 86 de mandate, iar nouă partide fără mandat astăzi intră în Bundestag. Cele mai multe mandate le câștigă BSW (32) și FDP (27). Pentru aceasta pornesc de la premisa că fiecare vot secundar valabil are aceeași valoare și că mandatele se repartizează exclusiv după numărul de voturi. La bază stau voturile secundare definitive ale tuturor celor 29 de partide.1 Un mandat corespunde atunci unui număr de circa 78.800 de voturi, iar modul de calcul îl descriu în secțiunea Metodă.

Mandatele în 2025 și fără prag
Partid Real 2025 Model Diferență
CDU 164 142 −22
AfD 152 131 −21
SPD 120 104 −16
Verzii 85 73 −12
Die Linke 64 55 −9
CSU 44 38 −6
BSW 0 32 +32
FDP 0 27 +27
Freie Wähler 0 10 +10
Tierschutzpartei 0 6 +6
Volt 0 5 +5
Die PARTEI 0 3 +3
dieBasis 0 1 +1
Bündnis Deutschland 0 1 +1
SSW 1 1 0
ÖDP 0 1 +1
alte 13 partide 0 0 0
Total 630 630

Surse: repartizarea reală a mandatelor potrivit Biroului Electoral Federal27, modelul este calcul propriu.

Chiar și fără prag, în model rămân fără mandat 133.460 de voturi (0,27 %), pentru că partidele lor nu primesc nici un mandat întreg, nici un mandat din resturi. Aceasta înseamnă circa o cincizecime din cele 6,82 milioane de sub pragul actual, iar fiecare vot este tratat la fel.

Din același motiv ar trebui să dispară și clauza majorității. Astăzi, un partid care are mai mult de jumătate din voturile secundare, dar nu mai mult de jumătate din mandate, primește mandate suplimentare până când are majoritatea mandatelor.28 Voturile sale contează atunci mai mult decât voturile pentru alte partide. Prețul este că un partid cu puțin peste jumătate din voturi poate primi, din cauza rotunjirii, în mod excepțional exact jumătate din mandate și deci nicio majoritate proprie.

Fără prag, Bundestagul devine mai divers

Chiar și numai cu voturile din 2025, fără prag ar sta în Bundestag șaisprezece partide în loc de șapte, iar cu condiția unei dimensiuni minime din garanția 1 (vezi mai jos) încă treisprezece. Efectul deplin al eliminării pragului se va vedea însă abia după câteva legislaturi. Mă aștept ca acele curente care astăzi se luptă pentru influență în interiorul unui partid mare să își înființeze treptat propriile partide. Partidele își vor investi atunci energia în soluții pentru problemele țării, în loc de lupte interne pentru putere.

Două planuri semicirculare ale locurilor din Bundestag, cu câte 630 de puncte: în stânga repartizarea din 2025 cu șapte partide, în dreapta modelul fără prag cu șaisprezece partide, între ele o săgeată Imagine: generată de LLM (Claude). Clic pentru mărire.

Patru garanții pentru o lege electorală fără prag

O lege electorală fără prag are nevoie de reguli care să împiedice abuzul și fragmentarea și care să se aplice în mod egal tuturor partidelor. Propun patru. Recomand în special dimensiunea minimă și limita superioară. Ordinea pe buletinul de vot și lista pentru întreaga Germanie ar face sistemul electoral și mai echitabil.

1. Dimensiunea minimă a partidelor. Ar trebui să poată candida doar cine are o bază, și anume cel puțin 5.000 de membri. Este destul de puțin pentru mișcările noi și destul de mult pentru a elimina partidele de o singură persoană și simplele liste de candidați. Astăzi, partidele mici au nevoie în schimb, pentru o listă de land, de semnături de susținere de la o miime din alegătorii cu drept de vot ai landului, cel mult 2.000. Sunt scutite de acest lucru partidele care sunt reprezentate fără întrerupere de cel puțin cinci deputați în Bundestag sau într-un parlament de land, precum și partidele minorităților naționale, cum este SSW.2930 Numărul minim înlocuiește această strângere unică de semnături cu o bază durabilă și se aplică tuturor partidelor, inclusiv celor consacrate. Se numără doar membrii majori care sunt membri de cel puțin un an și își plătesc singuri cotizația. Astfel, înscrierile în masă cu puțin înainte de alegeri nu merită. Numărul este confirmat de un auditor, așa cum se întâmplă deja astăzi la raportul financiar al partidelor, iar administrația primește doar numărul, fără nume.31 Dintre partidele care primesc în model până la zece mandate, ÖDP (6.987), Volt (8.139), Freie Wähler (8.812), dieBasis (17.491) și Die PARTEI (54.333) declară mai mulți membri.32 Tierschutzpartei (2.506), SSW (3.109) și Bündnis Deutschland (1.000) declară mai puțini și, cu aceste cifre, nu ar avea voie să candideze.3233 BSW a fost înființat abia în ianuarie 2024 și declara la sfârșitul lui 2024 doar 1.100 de membri, dar în decembrie 2025 deja 11.200.343235 La următoarele alegeri ar îndeplini deci probabil dimensiunea minimă (pentru alegerile din 2025, vezi Metodă). Dacă partidele cunosc condiția din timp, pot însă câștiga membri în mod țintit, iar tocmai pentru asta nu există astăzi niciun stimulent. Prețul este un nou prag, dar unul care răsplătește efortul de construire a partidului, nu un singur rezultat electoral.

2. Ordinea pe buletinul de vot. Partidele ar trebui să fie trecute pe buletinul de vot în ordinea numărului lor de membri la nivel federal. Astăzi, ordinea este stabilită de rezultatul voturilor secundare de la ultimele alegeri federale în landul respectiv, iar partidele noi urmează în ordine alfabetică.36 Cine este deja puternic stă deci sus. Acesta este un avantaj, pentru că studii din alte țări arată că cei aflați mai sus primesc măsurabil mai multe voturi.37 Cât de puternic este efectul la alegerile federale nu se știe însă exact. Un loc stabilit după numărul de membri răsplătește în schimb munca de la bază, inclusiv la partidele mari. La bază stau aceleași numere de membri verificate ca la dimensiunea minimă.

Exemplu de buletin de vot cu coloana votului secundar, în care 13 partide cu liste federale sunt ordonate după numărul de membri, de la CDU cu 364.202 până la ÖDP cu 6.987 de membri Imagine: generată de LLM (Claude). Clic pentru mărire.

Dacă toate cele 29 de partide din 2025 ar fi depus o listă federală, potrivit propriilor declarații privind membrii, 13 dintre ele ar figura pe buletinul de vot, iar celelalte 16 declară mai puțin de 5.000 de membri.38 Ulterior s-ar număra doar membrii care îndeplinesc condițiile de la punctul 1, așa că ordinea se mai poate schimba.

3. Eliminarea regulilor speciale. Reguli egale pentru toți nu admit excepții pentru anumite partide.

a) Candidatura în toată Germania. Cea mai privilegiată poziție o are CSU. Ea candidează doar în Bavaria și a obținut totuși, în 2025, 6,0 la sută din voturile secundare la nivel federal.1 Își poate croi campania electorală în întregime pe măsura Bavariei, pentru că trebuie să convingă doar acolo. La nivel federal participă totuși la guvernare ca partid de sine stătător și a semnat acordul de coaliție din 2025.39 Niciun alt partid mare nu are acest avantaj. Potrivit Legii fundamentale, deputații sunt însă „reprezentanți ai întregului popor”. Pentru interesele landurilor există Bundesratul.40 Fiecare partid care candidează la alegerile pentru Bundestag ar trebui de aceea să figureze pe buletinul de vot în toată Germania. Pentru aceasta, în loc de liste pentru landuri, depune o singură listă pentru întreaga Germanie, așa cum este deja posibil la alegerile europene.41 CSU ar candida atunci și în afara Bavariei, CDU și în Bavaria, iar partidele regionale precum SSW sau Bayernpartei în toată Germania. Un grup parlamentar comun al CDU și CSU ar rămâne posibil, dar ar avea nevoie de acordul Bundestagului. Fără acord, pot forma un grup parlamentar comun doar partidele care nu concurează între ele în niciun land.42 Prețul este o ingerință în libertatea partidelor de a decide singure unde candidează.

b) Eliminarea clauzei mandatelor de bază. Odată cu pragul dispare și clauza mandatelor de bază, pentru că fără prag nu mai există nimic de la care ea să facă excepție.

c) Nicio regulă specială pentru SSW. Astăzi, pragul nu se aplică partidelor minorităților naționale, iar în practică aceasta privește doar SSW (articolul 4 alineatul 2 teza a treia din Legea electorală federală).30 Excepția există de la legea electorală din 195343 și face parte din protecția germano-daneză a minorităților, al cărei temei îl constituie Declarațiile de la Bonn și Copenhaga din 29 martie 1955.44 Fără prag, SSW nu mai are nevoie de o regulă specială. Ca orice alt partid, primește un mandat de îndată ce are suficiente voturi pentru el. În model, acesta este cazul. Cu 3.109 membri la sfârșitul lui 2024, ar trebui însă să crească la 5.000 pentru a îndeplini dimensiunea minimă de la punctul 1.32

4. Limită superioară pentru voturile fără mandat. Niciodată nu ar trebui să rămână fără mandat în parlament mai mult de 1 milion de voturi valabile. Dacă această limită este depășită, numărul mandatelor crește cu unu, și tot așa până când numărul voturilor fără mandat scade din nou sub limită. Cu mai multe mandate scade numărul de voturi pe mandat, iar partidele mai mici au și ele șansa lor. Este foarte puțin probabil ca limita să se aplice, pentru că în modelul pentru 2025 rămân fără mandat doar 133.460 de voturi, ceva mai mult de o optime din ea. Astăzi nu există o astfel de limită, deși în 2025 au rămas fără mandat de aproape șapte ori mai multe voturi. Prețul este că, în acest caz teoretic, Bundestagul ar putea crește peste 630 de mandate.

Ce ar trebui să hotărască acum Bundestagul

Eliminarea pragului și introducerea celor patru garanții necesită doar o majoritate simplă în Bundestag, iar Legea fundamentală nu trebuie modificată pentru aceasta.26 Bundestagul trebuie oricum să decidă din nou, pentru că, de la hotărârea din 2024, clauza mandatelor de bază se aplică doar ca regulă tranzitorie.24 În acest scop, CDU, CSU și SPD au convenit în acordul de coaliție asupra unei comisii, care a analizat reforma electorală din 2023.45 Până în iulie 2026, coaliția nu a ajuns însă la un acord asupra unei noi reglementări.46 Un proiect de lege complet redactat, cu expunere de motive, îl voi prezenta mai întâi grupurilor parlamentare și îl voi publica apoi aici.

Cel mai important este ca fiecare vot să conteze la fel:

  • Legea electorală federală, articolul 4 alineatul 2: Pragul dispare. Odată cu el dispar și clauza mandatelor de bază și excepția pentru SSW, pentru că ambele sunt doar excepții de la prag.
  • Legea electorală federală, articolul 5: Mandatele se repartizează după metoda celor mai mari resturi (Hare/Niemeyer), nu mai după Sainte-Laguë/Schepers.47
  • Legea electorală federală, articolul 4 alineatul 4: Clauza majorității dispare, astfel încât niciun partid să nu primească mai multe mandate decât îi revin după voturi.

Împotriva fragmentării, recomand în plus două garanții:

  • Legea electorală federală, articolele 18, 20 și 27, Legea partidelor, articolele 24 și 31d: Fiecare partid care candidează are nevoie de cel puțin 5.000 de membri în loc de semnături de susținere, confirmați de un auditor. Declarațiile false în această privință sunt infracțiune.
  • Legea electorală federală, noul articol 4 alineatul 5: Dacă rămân fără mandat mai mult de 1 milion de voturi valabile, numărul mandatelor crește.

Sunt de dorit încă două modificări, pentru ca aceleași reguli să se aplice tuturor partidelor:

  • Legea electorală federală, articolul 18 și noul articol 27a: Fiecare partid care candidează depune, în loc de liste de land, o singură listă pentru întreaga Germanie. CSU candidează atunci și în afara Bavariei, CDU și în Bavaria.
  • Legea electorală federală, articolul 30 alineatul 3: Ordinea pe buletinul de vot se stabilește după numărul de membri, nu după rezultatul ultimelor alegeri din land.

La alegerile din 2025 ar fi rămas atunci fără mandat doar 133.460 de voturi în loc de 6,82 milioane, adică circa o cincizecime.

Metodă

Calculul modelului este propriu, la fel ca toate procentele și raporturile din text care nu provin direct dintr-o sursă. La bază stau voturile secundare definitive ale tuturor celor 29 de partide la alegerile federale din 2025.1 Candidații independenți nu sunt incluși, pentru că nu primesc voturi secundare. Pragul, clauza mandatelor de bază și regula acoperirii prin voturi secundare dispar, iar numărul mandatelor rămâne 630. În model, toată lumea votează la fel ca în 2025. Cei care au votat atunci strategic, de teama pragului, nu sunt luați în considerare.

Mandatele se repartizează după metoda celor mai mari resturi (Hare/Niemeyer):

  • 49.649.512 voturi secundare valabile ÷ 630 de mandate = 78.808,75 de voturi pe mandat.
  • Fiecare partid primește atâtea mandate câți multipli întregi de 78.808,75 de voturi cuprinde numărul său de voturi. Rezultă 622 de mandate.
  • Cele 8 mandate rămase revin partidelor cu cele mai mari resturi, inclusiv celor fără un mandat întreg.
Cele opt mandate din resturi
Partid Voturi rămase
Bündnis Deutschland 76.372
SSW 76.138
Freie Wähler 60.000
ÖDP 49.764
CSU 48.104
Volt 40.027
SPD 31.823
BSW 29.876

Legea în vigoare repartizează mandatele după Sainte-Laguë/Schepers (articolul 5 din Legea electorală federală), iar eu propun în schimb metoda celor mai mari resturi (vezi modificările de mai sus). În timp ce metoda celor mai mari resturi repartizează doar mandatele rămase partidelor cu cele mai mari resturi, Sainte-Laguë rotunjește cota de mandate a fiecărui partid la cel mai apropiat număr întreg și ajustează numărul de voturi pe mandat până când sunt repartizate exact 630 de mandate.47 După Sainte-Laguë, CDU ar primi un mandat în plus (143), iar BSW unul în minus (31); pentru celelalte partide nu s-ar schimba nimic.

Modelul arată cum aș repartiza mandatele în condițiile din 2025, adică cu partidele admise și cu voturile exprimate. El lasă deliberat deoparte dimensiunea minimă din garanția 1, pentru că partidele nu se puteau pregăti atunci pentru ea. BSW, de exemplu, nici nu ar fi putut-o îndeplini, pentru că a fost înființat abia în ianuarie 2024, iar la data de referință din noiembrie 2024 nimeni nu era încă membru de un an. La următoarele alegeri, după cele mai noi cifre privind membrii, Tierschutzpartei, SSW și Bündnis Deutschland nu ar îndeplini dimensiunea minimă, iar cele 8 mandate ale lor în total ar reveni altor partide.

  1. Die Bundeswahlleiterin (Biroul Electoral Federal): Wahl zum 21. Deutschen Bundestag am 23. Februar 2025, Heft 3: Endgültige Ergebnisse nach Wahlkreisen, Informationen der Bundeswahlleiterin, Wiesbaden, martie 2025, tabelul 1.1 „Bundesergebnis”, p. 8 (unde se face trimitere și la art. 4 alin. 2 teza a doua BWahlG). PDF-ul Heft 3 de la Biroul Electoral Federal, consultat la 25.10.2026. ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎

  2. Die Bundeswahlleiterin: Heft 3 (ca mai sus), tabelul 1.2.1 „Schleswig-Holstein”, p. 9, și tabelul 1.2.4 „Niedersachsen”, p. 12. ↩︎

  3. Valmyndigheten: Valresultat fastställt i 2026 års riksdagsval, comunicat de presă din 19.09.2026 (6.834.413 voturi exprimate), comunicatul de presă al Valmyndigheten, consultat la 18.10.2026; Valmyndigheten: Results of the 2026 elections to the Riksdag and regional and municipal councils, 06.10.2026 (partide din afara Riksdagului: 1,58 la sută), rezultatele alegerilor din 2026 la Valmyndigheten, consultat la 25.10.2026; voturi valabile (6.767.429) și voturi pentru „övriga partier” (107.199) potrivit SVT: Valresultat 2026, situația la 19.09.2026, definitivă, rezultatul alegerilor la SVT, consultat la 18.10.2026. ↩︎ ↩︎ ↩︎

  4. Statistisk sentralbyrå: Stortingsvalet, tabelul 4 „Stortingsval. Godkjende røyster” (Godkjende røyster i alt: 3.219.888), actualizat la 27.11.2025, tabelul 4 corectat la 06.01.2026. Pagina „Stortingsvalet” la Statistisk sentralbyrå, consultat la 25.10.2026. Tabelul 1 „Gjevne røyster” de pe aceeași pagină indică 3.246.318 buletine valabile; diferența de 26.430 o reprezintă buletinele albe (blanke røyster), care nu se atribuie niciunui partid. ↩︎ ↩︎ ↩︎

  5. Danmarks Statistik și Indenrigs- og Sundhedsministeriet: Opgørelse af folketingsvalget den 24. marts 2026, 10.04.2026, Afsnit 1.6 „Betingelser for deltagelse i fordelingen af tillægsmandaterne”, p. 3 (condiția de 2 la sută potrivit art. 77 alin. 1 pct. 3 din legea alegerilor pentru Folketing: „af de afgivne gyldige stemmer”, adică din voturile valabile), Tabel 4, p. 9 (gyldige stemmer: 3.567.625), și Tabel 5, p. 11 (candidați din afara partidelor: 2.436 de voturi). PDF de la Danmarks Statistik, consultat la 25.10.2026. ↩︎ ↩︎ ↩︎

  6. Kiesraad: Verkiezingsuitslag Tweede Kamer 29 oktober 2025 (geldige stemmen: 10.571.990). Rezultatul alegerilor pentru Tweede Kamer 2025 la Kiesraad, consultat la 15.10.2026. Un mandat corespundea la 70.480 de voturi (kiesdeler) potrivit Parlement.com: Tweede Kamerverkiezingen 2025, secțiunea „Kerngegevens”, Rezultatul alegerilor pe Parlement.com, consultat la 25.10.2026. ↩︎ ↩︎

  7. Sveriges riksdag: Val till riksdagen. Pagina „Val till riksdagen” pe riksdagen.se, consultat la 15.10.2026. Temei juridic: Regeringsformen (SFS 1974:152), capitolul 3 art. 7 (patru la sută „av rösterna i hela riket”, douăsprezece la sută într-o circumscripție), Regeringsformen pe riksdagen.se; calculul folosește voturile valabile, pentru că buletinele albe sunt nule (Vallag, SFS 2005:837, capitolul 13 art. 7), iar mandatele de compensare se raportează la toate voturile valabile din țară (capitolul 14 art. 4 c), Vallag pe riksdagen.se; ambele consultate la 18.10.2026. ↩︎

  8. Store norske leksikon: Stortingsvalget 2025, Articolul „Stortingsvalget 2025” pe snl.no, consultat la 15.10.2026, și Utjevningsmandat, articolul „Utjevningsmandat” pe snl.no, consultat la 25.10.2026. Temei juridic: Constituția Norvegiei (Kongeriket Norges Grunnlov), art. 59 alin. 3 (mandate compensatorii doar pentru partidele cu cel puțin patru la sută „av dei godkjende røystene i heile riket”, adică din voturile valabile), textul în nynorsk potrivit Valgdirektoratet: Samsvarserklæring EVA Resultat, 2023, declarația de conformitate EVA Resultat a Valgdirektoratet, consultat la 25.10.2026. ↩︎

  9. Parlement.com (Montesquieu Instituut): Tweede Kamerverkiezingen 2025, tabelul „Uitslag” cu voturile și mandatele tuturor celor 27 de liste. Rezultatul alegerilor pe Parlement.com, consultat la 25.10.2026. Au rămas fără mandat douăsprezece liste, cea mai mare fiind BIJ1 cu 40.360 de voturi. ↩︎

  10. Norvegia: voturile valabile (3.219.888) minus voturile celor nouă partide cu mandate. Venstre s-a aflat cu 3,7 la sută sub prag, dar a câștigat trei mandate în circumscripții și de aceea nu este numărat printre voturile fără mandat. Suedia: voturile pentru „övriga partier” (107.199), adică toate partidele din afara Riksdagului. Țările de Jos: suma celor douăsprezece liste fără mandat. Danemarca: voturile pentru candidații independenți din afara partidelor („uden for partierne”), pentru că toate partidele au primit mandate. ↩︎

  11. Danmarks Statistik și Indenrigs- og Sundhedsministeriet: Opgørelse af folketingsvalget den 24. marts 2026 (vezi mai sus), Tabel 3 „Beregning af partiernes tillægsmandater ved folketingsvalget den 24. marts 2026”, p. 4. Toate cele douăsprezece partide au obținut mandate, Borgernes Parti doar patru mandate suplimentare (tillægsmandater). ↩︎

  12. Curtea Constituțională Federală, hotărârea Senatului al doilea din 26.02.2014 – 2 BvE 2/13 ș.a. –, BVerfGE 135, 259, ECLI:DE:BVerfG:2014:es20140226.2bve000213; în acest sens Der Bundeswahlleiter: Drei-Prozent-Sperrklausel im Europawahlrecht verfassungswidrig, comunicarea din 27.02.2014, comunicarea Biroului Electoral Federal din 27.02.2014, consultat la 25.10.2026, și Bundeszentrale für politische Bildung: Urteil zur Drei-Prozent-Sperrklausel, Hintergrund aktuell din 26.02.2014, context despre hotărâre pe bpb.de, consultat la 21.10.2026. ↩︎

  13. Die Bundeswahlleiterin: Europawahl 2024: Endgültiges Ergebnis, comunicatul de presă nr. 42/24 din 03.07.2024. Comunicatul de presă 42/24 al Biroului Electoral Federal, consultat la 18.10.2026. ↩︎

  14. Parlamentul European: Rezultatele alegerilor europene din 2024, Germania: mandate pe partide naționale și grupuri politice, situația la 16.07.2024. Mandatele pe partide și grupuri politice la Parlamentul European, consultat la 17.10.2026. ↩︎

  15. Art. 3 alin. 2 din Actul electoral în versiunea Deciziei (UE, Euratom) 2018/994 a Consiliului din 13.07.2018, JO L 178 din 16.07.2018, p. 1 (cel puțin 2 și cel mult 5 la sută din voturile valabile în circumscripțiile cu peste 35 de mandate); privind aprobarea Bundestagului din 15.06.2023 și a Bundesratului din 07.07.2023 și stadiul ratificării: Curtea Constituțională Federală, decizia Senatului al doilea din 06.02.2024 – 2 BvE 6/23, 2 BvR 994/23 –, BVerfGE 168, 372, nr. marg. 1, 19–20 și 26, decizia privind Actul electoral din 2018 (Deutschsprachiges Fallrecht, Universitatea din Berna), consultat la 25.10.2026; Agence Europe: European Parliament urges Spain to ratify 2018 reform of EU Electoral Law, 20.01.2026, relatarea Agence Europe despre ratificarea în Spania, consultat la 15.10.2026; Parlamentul European: Das Europäische Parlament: Wahlverfahren, fișă informativă, aprilie 2026, fișa informativă a Parlamentului European despre procedura electorală, consultat la 25.10.2026. ↩︎ ↩︎

  16. Horst Möller: Weimarer Verhältnisse? Zum Anteil der Parteien am Ende der Weimarer Republik, în: Aus Politik und Zeitgeschichte, 09.11.2018. Articolul lui Möller pe bpb.de, consultat la 18.10.2026. Möller numără „in 14 Jahren 20 Reichsregierungen” (20 de guverne ale Reichului în 14 ani) și „im Höchstfall 14” (cel mult 14) partide în Reichstag. ↩︎ ↩︎ ↩︎

  17. Deutsches Historisches Museum: LeMO – Weimarer Republik, Innenpolitik („innerhalb von 14 Jahren 16 Reichsregierungen mit einer durchschnittlichen Dauer von acht Monaten”, adică 16 guverne ale Reichului în 14 ani, cu o durată medie de opt luni). LeMO politică internă pe dhm.de, consultat la 18.10.2026. ↩︎

  18. Johannes Leicht: LeMO – Weimarer Republik, Innenpolitik: Parteien, Wahlen und Wahlrecht, Deutsches Historisches Museum, situația la 03.04.2005 („Eine Fünf-Prozent-Klausel gab es nicht.”, adică nu exista o clauză de cinci la sută). LeMO drept electoral pe dhm.de, consultat la 18.10.2026. ↩︎

  19. Constituția Reichului German din 11 august 1919, RGBl. 1919 p. 1383, art. 53 și 54. Text: German History in Documents and Images (GHI Washington), consultat la 15.10.2026. ↩︎

  20. Wahlgesetz zum ersten Bundestag und zur ersten Bundesversammlung der Bundesrepublik Deutschland din 15 iunie 1949, BGBl. 1949 p. 21, art. 10 alin. 4 și 5. Text: PDF-ul legii electorale din 1949 pe CVCE.eu, consultat la 15.10.2026. ↩︎ ↩︎

  21. Bundeszentrale für politische Bildung: Bundestagswahl 1949: Die parlamentarische Geburtsstunde der Bundesrepublik, 06.08.2019. Alegerile federale din 1949 pe bpb.de, consultat la 18.10.2026. ↩︎

  22. Deutscher Bundestag: 25. Juni 1953: Bundestag führt Zweitstimme ein. Arhiva de texte a Bundestagului despre 1953, consultat la 18.10.2026. Referința legii: BGBl. 1953 I p. 470 (Deutscher Bundestag, Datenhandbuch, capitolul 1.1). ↩︎

  23. Karl-Rudolf Korte: Historischer Hintergrund und Parteiensystem, Bundeszentrale für politische Bildung, 31.01.2025. Articolul lui Korte pe bpb.de, consultat la 18.10.2026. ↩︎ ↩︎

  24. Curtea Constituțională Federală, hotărârea Senatului al doilea din 30.07.2024 – 2 BvF 1/23 ș.a. –, BVerfGE 169, 236, ECLI:DE:BVerfG:2024:fs20240730.2bvf000123, principiile 3 și 4, dispozitivul pct. 3 și 4, nr. marg. 249–272 (despre CSU) și nr. marg. 288 (aplicarea în continuare cu clauza mandatelor de bază), hotărârea la Curtea Constituțională Federală, consultat la 18.10.2026; Curtea Constituțională Federală: Das Bundeswahlgesetz 2023 ist überwiegend verfassungsgemäß – allein die 5 %-Sperrklausel ist derzeit verfassungswidrig, gilt aber mit bestimmten Maßgaben fort, comunicatul de presă nr. 64/2024 din 30.07.2024 (despre CSU și opțiunile unei noi reglementări), comunicatul de presă nr. 64/2024, consultat la 18.10.2026. ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎

  25. Die Bundeswahlleiterin: Ergebnisse früherer Bundestagswahlen, Wiesbaden, iunie 2025, tabelul 2 (p. 6, 8) și tabelul 4 (p. 16). PDF cu rezultatele alegerilor federale anterioare, consultat la 18.10.2026. ↩︎

  26. Legea fundamentală a Republicii Federale Germania, art. 63, 67 și 68 potrivit Bundeszentrale für politische Bildung: VI. Die Bundesregierung, Legea fundamentală, secțiunea VI, pe bpb.de; art. 38 alin. 3 („Das Nähere bestimmt ein Bundesgesetz.”, adică detaliile sunt reglementate printr-o lege federală) potrivit Die Bundeswahlleiterin: Grundgesetz für die Bundesrepublik Deutschland (GG), Auszug, situația la 22.03.2025, PDF cu extrasul din Legea fundamentală de la Biroul Electoral Federal; ambele consultate la 15.10.2026. ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎

  27. Die Bundeswahlleiterin: Heft 3 (ca mai sus), capitolul 3 „Endgültige Bundestagsmandate nach Parteien und Länder”, p. 331. ↩︎

  28. Bundeswahlgesetz (Legea electorală federală), articolul 4 alineatul 4 (clauza majorității), text german neoficial: Articolul 4 BWahlG pe lxgesetze.de, consultat la 16.10.2026. ↩︎

  29. Die Bundeswahlleiterin: Glossar: Landesliste (la art. 27 BWahlG și art. 39 BWO). Glosarul despre listele de land, consultat la 18.10.2026. ↩︎

  30. Serviciile științifice ale Bundestagului German: Zu Unterschriftenquoren und zur Sperrklausel für die Teilnahme an Bundestags- und Europawahlen, Sachstand WD 3 - 3000 - 043/24 din 17.04.2024, p. 4–5 (la art. 4 alin. 2 teza a treia și art. 27 alin. 1 teza a patra BWahlG). PDF-ul Serviciilor științifice, consultat la 15.10.2026. ↩︎ ↩︎

  31. Legea partidelor, art. 23 alin. 2 teza întâi (auditarea raportului financiar de către un auditor sau o societate de audit) și art. 24 alin. 10 (numărul membrilor la 31 decembrie), reproducere neoficială: lxgesetze.de art. 23, lxgesetze.de art. 24, consultat la 17.10.2026. ↩︎

  32. Informările Președintei Bundestagului, Bekanntmachung von Rechenschaftsberichten politischer Parteien für das Kalenderjahr 2024: documentul Bundestagului 21/4150 (partidele reprezentate în Bundestag la sfârșitul lui 2024) și documentul 21/4185 (celelalte partide cu drept la finanțare de stat), fiecare cu numărul membrilor la 31.12.2024 potrivit declarațiilor partidelor (art. 24 alin. 10 PartG); rezumate în heute im bundestag: Rechenschaftsberichte von sieben Parteien veröffentlicht, hib 116/2026 din 19.02.2026, știrea hib 116/2026, și Rechenschaftsberichte 2024 von zwölf Parteien veröffentlicht, hib 119/2026 din 23.02.2026, știrea hib 119/2026, consultat la 25.10.2026. ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎

  33. Bundeszentrale für politische Bildung: Wer steht zur Wahl? Bundestagswahl 2025, profilurile partidelor din 06.02.2025, cu numărul membrilor organizațiilor federale potrivit declarațiilor partidelor: Tierschutzpartei, Bündnis Deutschland, consultat la 15.10.2026. Pentru niciunul dintre cele două partide nu a apărut până la 23.10.2026 un raport financiar pe 2024 ca document al Bundestagului. ↩︎

  34. Bundeszentrale für politische Bildung: Wer steht zur Wahl? Bundestagswahl 2025, profilul partidului din 06.02.2025: „Die Partei „Bündnis Sahra Wagenknecht – Vernunft und Gerechtigkeit“ (BSW) wurde im Januar 2024 gegründet.” (partidul a fost înființat în ianuarie 2024). Profilul BSW pe bpb.de, consultat la 23.10.2026. Data de referință pentru dimensiunea minimă ar fi fost a 97-a zi înaintea alegerilor din 23.02.2025, adică 18.11.2024 (calcul propriu). ↩︎

  35. Dorian Baganz: 4 Fakten zeigen, wie es mit dem BSW nach Magdeburg weitergeht, der Freitag, 09.12.2025: „Aktuell hat das BSW 11.200 Mitglieder, nach eigenen Angaben gibt es noch über 6.000 unbearbeitete Mitgliedsanträge.” (BSW are în prezent 11.200 de membri și, potrivit propriilor declarații, peste 6.000 de cereri de înscriere încă neprocesate). Articolul lui Baganz pe freitag.de, consultat la 23.10.2026. ↩︎

  36. Die Bundeswahlleiterin: Glossar: Reihenfolge der Wahlvorschläge auf dem Stimmzettel (la art. 30 alin. 3 BWahlG). Glosarul despre ordinea pe buletinul de vot, consultat la 18.10.2026. ↩︎

  37. Benny Geys: Kandidaten in der Pole Position, WZB-Mitteilungen nr. 113, septembrie 2006, p. 33–35, cu studii despre Australia, Bruxelles și New York. PDF-ul WZB-Mitteilungen, consultat la 15.10.2026. ↩︎

  38. Numărul membrilor la 31.12.2024 din rapoartele financiare ale partidelor pentru 2024 (documentele Bundestagului 21/4150, 21/4185 și 21/5235), hib 116/2026 despre partidele din Bundestag, hib 119/2026 despre alte douăsprezece partide cu finanțare de stat, hib despre alte 16 partide, consultat la 23.10.2026. Pentru BSW, imaginea arată cifra pe care partidul a indicat-o în decembrie 2025 (11.200, der Freitag), pentru că a fost înființat abia în 2024 și a raportat la sfârșitul lui 2024 doar 1.100 de membri. Ordinea în imagine: CDU 364.202, SPD 357.116, GRÜNE 155.296, CSU 125.154, FDP 67.412, Die Linke 58.532, Die PARTEI 54.333, AfD 51.319, dieBasis 17.491, BSW 11.200, FREIE WÄHLER 8.812, Volt 8.139, ÖDP 6.987. Sub 5.000 de membri potrivit raportului financiar: SSW 3.109, Team Todenhöfer 2.531, PdH 2.295, MERA25 1.378, Bündnis C 1.001, MENSCHLICHE WELT 669, PdF 434, SGP 292. Pentru celelalte opt partide nu a apărut până la 23.10.2026 un raport financiar pe 2024 ca document al Bundestagului; potrivit profilurilor partidelor ale Bundeszentrale für politische Bildung din 06.02.2025 (prezentarea generală a profilurilor pe bpb.de, consultat la 18.10.2026), și acestea declară mai puțin de 5.000 de membri: PIRATEN 4.554, BP 4.000, MLPD 2.800, Tierschutzpartei 2.506, WerteUnion 1.300, BÜNDNIS DEUTSCHLAND 1.000, BüSo 400, Verjüngungsforschung 323. Imaginea și ordinea sunt reprezentare proprie. ↩︎

  39. ZDFheute: Schwarz-Rot: Koalitionsvertrag ist unterschrieben, 05.05.2025. Articolul ZDFheute despre acordul de coaliție, consultat la 25.10.2026. ↩︎

  40. Legea fundamentală a Republicii Federale Germania, art. 38 alin. 1 teza a doua („Sie sind Vertreter des ganzen Volkes, an Aufträge und Weisungen nicht gebunden und nur ihrem Gewissen unterworfen.”, adică sunt reprezentanți ai întregului popor, nu sunt legați de mandate și instrucțiuni și sunt supuși numai conștiinței lor) potrivit Die Bundeswahlleiterin: Grundgesetz für die Bundesrepublik Deutschland (GG), Auszug, situația la 22.03.2025, PDF cu extrasul din Legea fundamentală de la Biroul Electoral Federal; art. 50 („Durch den Bundesrat wirken die Länder bei der Gesetzgebung und Verwaltung des Bundes und in Angelegenheiten der Europäischen Union mit.”, adică prin Bundesrat landurile participă la legiferarea și administrația federală și la chestiunile Uniunii Europene) potrivit Bundeszentrale für politische Bildung: IV. Der Bundesrat, 11.12.2023, Legea fundamentală, secțiunea IV, pe bpb.de; ambele consultate la 16.10.2026. ↩︎

  41. Legea alegerilor europene, art. 11 alin. 1 (liste comune pentru toate landurile), reproducere neoficială: art. 11 EuWG pe lexmea.de, consultat la 17.10.2026. ↩︎

  42. Regulamentul de procedură al Bundestagului German, art. 10 alin. 1 teza întâi și a doua, reproducere neoficială: art. 10 GO-BT pe lxgesetze.de, consultat la 17.10.2026. ↩︎

  43. Curtea Constituțională Federală, hotărârea Senatului al doilea din 23 ianuarie 1957, 2 BvE 2/56, BVerfGE 6, 84 (la art. 9 alin. 5 din legea electorală din 1953 și art. 6 alin. 4 teza a doua din Legea electorală federală din 1956). Text: Deutschsprachiges Fallrecht, Universitatea din Berna, consultat la 15.10.2026. ↩︎

  44. Bundeszentrale für politische Bildung: Die Bonn-Kopenhagener Erklärungen: Modell für den Umgang mit Minderheiten?, 27.03.2020. Declarațiile de la Bonn și Copenhaga pe bpb.de, consultat la 15.10.2026. ↩︎

  45. Răspunsul Guvernului federal la interpelarea scurtă a grupului parlamentar AfD: Einsetzung einer Wahlrechtskommission zur Änderung des Bundestagswahlrechts, documentul Bundestagului 21/2501 din 31.10.2025, care în observația preliminară a autorilor citează acordul de coaliție din 2025 al CDU, CSU și SPD (capitolul „Vertrauensvolle Zusammenarbeit, erfolgreiches Regieren”), documentul 21/2501, consultat la 25.10.2026; heute im bundestag: Änderung des Bundestagswahlrechts, 07.11.2025, știrea heute im bundestag din 07.11.2025, consultat la 17.10.2026. ↩︎

  46. Tagesspiegel: Wahlrecht für den Bundestag: Wahlrechtsreform stockt - CSU pocht auf Koalitionsvertrag, 07.06.2026, relatarea Tagesspiegel despre reforma electorală, consultat la 18.10.2026; dpa: Koalition verschiebt Beschluss zur Wahlrechtsreform, 02.07.2026, potrivit știrii dpa pe news.de, consultat la 25.10.2026. ↩︎

  47. Die Bundeswahlleiterin: Hare/Niemeyer și Sainte-Laguë/Schepers, intrări de glosar cu explicație și exemplu de calcul pentru fiecare metodă; Hare/Niemeyer s-a aplicat la alegerile federale din 1987 până în 2005. Glosarul Hare/Niemeyer, glosarul Sainte-Laguë/Schepers, consultat la 21.10.2026. ↩︎ ↩︎